Dezlipirea de retină este o afecțiune oftalmologică gravă în care retina, membrana sensibilă la lumină situată în partea posterioară a globului ocular, se desprinde de stratul său subiacent de susținere, numit epitel pigmentar retinian (EPR). Aceasta întrerupe funcția normală a retinei și poate duce la pierderea vederii dacă nu este tratată rapid.
Etiologie
Cauzele dezlipirii de retină pot fi clasificate în trei categorii principale:
Dezlipirea regmatogenă de retină: cea mai comună formă, este cauzată de o ruptură sau gaură în retină, care permite fluidului vitros să se infiltreze sub retină, ducând la dezlipirea acesteia de EPR.
Dezlipirea de retină tracțională: apare atunci când fibroza sau cicatricile tracționează retină, provocând desprinderea acesteia. Este adesea asociată cu diabetul zaharat și retinopatia diabetică proliferativă.
Dezlipirea exudativă sau seroasă de retină: este rezultatul acumulării de fluid sub retină, fără prezența unei rupturi. Poate fi cauzată de inflamații, tumori sau boli vasculare.
Simptome
Simptomele dezlipirii de retină pot include:
Fotopsii: apariția de „scântei” sau „fulgere” în câmpul vizual.
Miodezopsii: prezența de „muște zburătoare” sau pete întunecate care plutesc în câmpul vizual.
Umbra sau perdeaua: o senzație de cortină care cade peste o parte a câmpului vizual, care poate progresa către pierderea completă a vederii în zona respectivă.
Scăderea acuității vizuale: în funcție de zona de retină afectată, pacientul poate observa o scădere a vederii centrale sau periferice.
Diagnostic
Diagnosticul de dezlipire de retină este stabilit de un oftalmolog pe baza examenului clinic, care poate include:
Oftalmoscopia: inspecția fundului de ochi pentru a evalua retină și a identifica rupturi, găuri sau tracțiuni.
Ecografia oculară: poate fi folosită în cazurile în care vizualizarea retinei este dificilă datorită opacităților mediale, cum ar fi hemoragia vitreană.
Tomografia cu coerență optică (OCT): o tehnică de imagistică ce poate oferi imagini detaliate ale structurii retinei.
Tratament
Tratamentul pentru dezlipire de retină trebuie să fie prompt pentru a preveni pierderea permanentă a vederii și poate include:
Fotocoagulare cu laser: utilizată pentru a „sigila” rupturile sau găurile retiniene înainte de a provoca o dezlipire completă sau pentru a limita extinderea unei dezlipiri existente.
Vitrectomia: îndepărtarea gelului vitros din ochi și înlocuirea acestuia cu o soluție salină, gaz sau silicon, pentru a repoziționa retină la locul său.
Retinopexia pneumatică: în timpul retinopexiei penumatice o bulă de gaz este injectată în interiorul ochiului cu scopul de a ajuta la reatașarea retinei și pentru a împiedica fluidul să pătrundă prin ruptura retiniană. Laserul este apoi utilizat pentru a sigila permanent ruptura sau dezlipirea de retină.
Prevenție și management
Pacienții cu factori de risc pentru dezlipirea de retină, cum ar fi miopia severă, antecedentele de chirurgie oculară sau traumatismele oculare, ar trebui să fie conștienți de simptomele acestei afecțiuni și să solicite evaluare oftalmologică imediată dacă acestea apar. De asemenea, controalele oftalmologice regulate sunt importante pentru detectarea timpurie a eventualelor rupturi sau găuri retiniene, care pot fi tratate profilactic pentru a preveni dezlipirea de retină.
Prognostic
Prognosticul pentru dezlipirea de retină depinde de rapiditatea cu care este tratată și de localizarea și amploarea dezlipirii. Intervenția chirurgicală timpurie crește șansele de reatașare completă a retinei și de recuperare a vederii. Cu toate acestea, chiar și cu tratament adecvat, unii pacienți pot experimenta o scădere permanentă a acuității vizuale. După tratament, monitorizarea pe termen lung este esențială pentru a detecta și a trata orice recurențe sau complicații.
Dezlipirea de retină este o urgență medicală care necesită intervenție rapidă pentru a preveni pierderea vederii. Cu cât tratamentul este inițiat mai devreme, cu atât mai bine este prognosticul funcțional. În ciuda succesului reatașării retinei după tratament, recuperarea vederii poate varia și depinde de mai mulți factori, inclusiv de durata dezlipirii și de prezența sau absența afectării maculei (zona centrală a retinei responsabilă pentru vederea detaliată).
Pacienții care au suferit o dezlipire de retină pot avea un risc mai mare de dezlipire în celălalt ochi și, prin urmare, trebuie să fie conștienți de simptome și să efectueze controale oftalmologice regulate. Educația pacientului este esențială pentru a recunoaște simptomele timpurii și pentru a căuta asistență medicală imediată pentru a optimiza rezultatele tratamentului și a minimiza riscul de deteriorare a vederii pe termen lung.
« Înapoi la Dictionar
