tipuri de cataracta
octombrie 7, 2024

Tipuri de cataractă: de la cauze la mituri

Cataracta reprezintă o afecțiune oftalmologică ce se caracterizează prin opacifierea cristalinului, lentila naturală a ochiului. Această tulburare poate duce la scăderea progresivă a acuității vizuale și, în cazuri avansate, la orbire.

Există mai multe tipuri de cataractă, în funcție de vârsta la care apare (congenitală, senilă), localizarea opacităților cristalinului (nucleară, corticală, subcapsulară) și respectiv cauzele ei (traumatică). În acest articol, vom explora principalele tipuri de cataractă, factorii care contribuie la dezvoltarea acestora și opțiunile de tratament disponibile.

Cataracta Nucleară

Cataracta nucleară este cel mai frecvent tip de cataractă, de obicei asociată cu îmbătrânirea, caracterizată printr-o aglomerare de proteine ​​în nucleul ochiului.  

poza cataracta nucleara

Ce anume provoacă formarea cataractei nucleare?

Cristalinul ochiului e alcătuit dintr-o combinație de apă și fibre proteice. Aceste fibre sunt aranjate astfel încât să permită trecerea maximă a luminii. Pe măsură ce îmbătrânim, aceste proteine din cristalin suferă diverse modificări structurale și chimice, devenind mai puțin stabile. Această instabilitate poate duce la agregarea și aglomerarea proteinelor din nucleul central al cristalinului. Odată cu aglomerarea lor, provoacă opacifierea cristalinului și împrăștierea razelor de lumină.  Centrul cristalinului devine mai dens și nu mai permite trecerea luminii, și astfel apar probleme de vedere caracteristice, vederea devine neclară și încețoșată, afectând în special vederea la distanță.

Simptomele cataractei nucleare includ:

  • Vedere încețoșată – obiectele apar neclare sau ca și cum ar fi privite printr-un filtru opac.
  • Dificultăți de vedere pe timp de noapte – lumina redusă poate accentua problemele de vedere.
  • Sensibilitate la lumină – lumina puternică poate provoca disconfort sau orbire temporară.
  • Schimbarea frecventă a dioptriilor – necesitatea schimbării ochelarilor mai des decât de obicei.
  • Apariția unei vederi gălbui – culorile pot părea mai șterse sau modificate.
  • Îmbunătățirea temporară a vederii de aproape – cunoscută ca „vederea de a doua tinerețe”.

Cataracta Corticală

Cataracta corticală e cauzată de opacifierea stratului exterior al cristalinului natural (sau cortexul). Este mai frecventă la persoanele cu diabet și hipertensiune arterială. Simptomele cataractei corticale includ străluciri ale luminii, vedere încețoșată și scăderea capacității de a percepe culorile, contrastul și profunzimea.

desen cataracta corticala

Cum se formează cataracta corticală?

Cataracta corticală se formează atunci când proteinele din cortexul cristalinului (stratul exterior al lentilei) încep să se deterioreze și să se grupeze, afectând transparența cristalinului. Opacifierea cristalinului are ca rezultat o opacitate tipică cuneiformă (în formă de pană) sau radială (în formă de spiță) care se extinde spre centrul cristalinului.

Expunerea prelungită la radiațiile UV, diabetul sau factorii genetici pot accelera dezvoltarea acestei cataracte, ducând la vedere încețoșată, sensibilitate la lumină și dificultăți de a vedea clar pe timp de noapte.

Odată cu evoluția cataractei corticale pacienții pot experimenta simptome precum:

  • Vedere încețoșată, în special la distanță.
  • Strălucirea și halourile din jurul luminilor, mai ales pe timp de noapte, făcând dificil condusul.
  • Sensibilitate crescută la lumină și orbire temporară în medii foarte luminoase.
  • Probleme de focalizare, cu variații în claritatea vederii pe parcursul zilei.
  • Dificultăți în distingerea contrastului și perceperea culorilor, deoarece vederea devine mai spălăcită.

Cataracta subcapsulară Posterioară

Cataracta subcapsulară posterioară se formează atunci când o mică zonă opacă se dezvoltă pe partea din spate a cristalinului, chiar sub capsula acestuia. Această opacitate blochează lumina care ajunge la retină, afectând în mod semnificativ vederea.

desen cataracta subcapsulara posterioara

Cauzele ei sunt legate de modificări ale metabolismului celulelor cristalinului, iar acest tip de cataractă se dezvoltă mai rapid decât alte forme. Factori de risc includ utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, radiațiile, diabetul și alte afecțiuni sistemice. Pacienții cu cataractă subcapsulară posterioară observă frecvent probleme cu vederea de aproape, sensibilitate crescută la lumină și străluciri în jurul luminilor.

Simptomele cataractei subcapsulare posterioare includ:

  1. Dificultate la citit – vederea de aproape este afectată mai devreme decât în alte tipuri de cataractă.
  2. Glare – pacienții observă un efect de strălucire puternică, în special în lumină puternică sau în condiții de lumină redusă.
  3. Sensibilitate la lumină – disconfort la expunerea la lumină puternică (fotofobie).
  4. Vedere încețoșată – vederea devine treptat mai încețoșată, în special în centrul câmpului vizual.
  5. Halouri în jurul luminilor – pacienții văd adesea cercuri luminoase sau halouri în jurul surselor de lumină, mai ales noaptea.

Aceste simptome tind să apară destul de rapid, având în vedere evoluția rapidă a cataractei subcapsulare posterioare.

Cataracta Congenitală

Cataracta congenitală este o formă mai rară de cataractă care apare atunci când cristalinul ochiului se opacifiază înainte de naștere sau în primele luni de viață. Aceasta poate fi cauzată de factori genetici, infecții sau afecțiuni metabolice.

Iată principalele cauze ale formării cataractei congenitale:

  1. Factori genetici – mutații moștenite sau modificări genetice spontane pot afecta dezvoltarea normală a cristalinului.
  2. Infecții materne – boli precum rubeola, varicela, herpesul, sifilisul sau toxoplasmoza în timpul sarcinii pot influența formarea cristalinului fătului.
  3. Afecțiuni metabolice – tulburări precum galactozemia sau hipocalcemia pot afecta structura și transparența lentilei.
  4. Trauma oculară prenatală – rănile sau inflamațiile oculare din perioada fetală pot duce la dezvoltarea cataractei.

Acest tip de cataractă poate fi prezentă la unul (unilaterală) sau ambii ochi (bilaterală) și, dacă nu este tratată, poate afecta sever dezvoltarea vederii copilului.

Simptomele cataractei congenitale pot varia în funcție de severitatea și localizarea opacității în cristalin, dar cele mai comune includ:

  • Pupila albicioasă (leucocorie) – în loc de reflexul normal roșu al ochiului, pupila poate avea un aspect albicios sau gri.
  • Strabism – ochii copilului pot fi nealiniați, deoarece vederea slabă într-unul sau ambii ochi poate afecta coordonarea lor.
  • Dificultăți de urmărire a obiectelor – copilul poate să nu urmărească cu privirea obiectele în mișcare sau să nu răspundă vizual la stimuli.
  • Nistagmus – mișcări rapide și necontrolate ale ochilor, apărute ca reacție la vederea slabă.
  • Întârzierea dezvoltării vizuale – copilul poate să nu dezvolte capacități vizuale normale, cum ar fi recunoașterea fețelor sau obiectelor din mediul înconjurător.

Diagnosticul precoce este esențial pentru a preveni complicații pe termen lung, cum ar fi ambliopia (ochiul leneș) sau deficiențele permanente de vedere.

Cataracta Traumatică

Cataracta traumatică se formează în urma unui traumatism ocular, fie el contondent, penetrant sau chimic. Leziunile oculare, cum ar fi loviturile puternice, arsurile chimice sau expunerea la radiații, pot afecta cristalinul, determinând formarea opacităților care afectează vederea. Majoritatea cataractelor traumatice sunt intumescente, dar tipul și evoluția lor clinică depind de mecanismul traumatismului și de integritatea pungii capsulare. Aceastea pot apărea imediat după accident sau la ceva timp după acesta. Cataractele cauzate de traumatisme contondente formează în mod clasic opacități axiale posterioare stelate sau în formă de rozetă care pot fi stabile sau progresive, în timp ce traumatismele penetrante cu ruperea capsulei cristalinului formează modificări corticale care pot rămâne focale dacă sunt mici sau pot progresa rapid spre opacifierea totală a cristalinului.

Simptomele cataractei traumatice pot varia în funcție de severitatea și tipul leziunii oculare, dar cele mai comune includ:

  • Vedere încețoșată – pacientul poate observa că vederea devine tulbure sau încețoșată.
  • Dublarea vederii (diplopie) – uneori, traumatismul ocular poate duce la vedere dublă.
  • Senzație de orbire parțială – dificultate în a vedea clar zonele periferice sau centrale ale câmpului vizual.
  • Sensibilitate crescută la lumină – fotofobia poate deveni o problemă majoră după un traumatism ocular.
  • Halouri în jurul surselor de lumină – perceperea unor cercuri luminoase în jurul luminilor, în special pe timp de noapte.
  • Durere oculară – uneori poate apărea durere sau disconfort, în special dacă sunt prezente și alte leziuni oculare.

Simptomele pot apărea imediat după traumatism sau pot evolua în timp.

Tratamentul Cataractei

Cataracta poate avea diverse cauze și manifestări, dar toate tipurile au ca rezultat final opacifierea cristalinului și afectarea vederii. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot restabili vederea și îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Este important ca orice persoană care observă schimbări în calitatea vederii să consulte un medic oftalmolog pentru o evaluare completă și pentru a discuta opțiunile de tratament disponibile.

Singurul tratament eficient pentru cataractă este intervenția chirurgicală, respectiv operația de cataractă, o procedură chirurgicală foarte eficientă și comună, utilizată pentru a restabili vederea pacienților cu această patologie. Intervenția implică îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea acestuia cu o lentilă artificială, numită cristalin artificial. Rata de succes a acestei operații este extrem de ridicată, cu aproximativ 90-95% dintre pacienți experimentând o îmbunătățire semnificativă a vederii postoperatorii. Complicațiile sunt rare, iar majoritatea pacienților se recuperează rapid, reluându-și activitățile obișnuite în scurt timp. Această metodă a devenit standardul de tratament pentru cataractă, datorită rezultatelor sale excelente și a tehnologiilor avansate utilizate în prezent.

  • Facoemulsificarea: Cea mai comună metodă, care implică utilizarea ultrasunetelor pentru a fragmenta cristalinul opacifiat, care este apoi aspirat și înlocuit cu o lentilă intraoculară.
  • Chirurgie cu femtolaser:  O metodă mai nouă, folosită tot mai frecvent, care utilizează laserul cu femtosecunde pentru a face incizii și pentru a fragmenta cristalinul.

Mituri despre cataractă

Cataracta afectează milioane de oameni la nivel global și este principala cauză a pierderii vederii. Deși chirurgia cataractei este o procedură bine cunoscută și eficientă, există multe mituri despre această afecțiune. Iată cinci dintre cele mai comune concepții greșite:

  1. Cataracta afectează doar vârstnicii: Deși este mai frecventă la persoanele peste 65 de ani, cataracta poate apărea și la tineri sau chiar la nou-născuți din cauza traumei sau a unor afecțiuni medicale.
  2. Cataracta se răspândește între ochi: Aceasta nu este contagioasă. Cataracta se dezvoltă separat la fiecare ochi, deși ambii pot fi afectați simultan. Există unele cazuri în care cataracta secundară poate apărea pe membrana care ține cristalinul nou implantat în loc, dar acest lucru nu este cauzat de „împrăștiere”, ci este un fenomen mai rar care poate fi tratat ușor și rapid cu o intervenție chirurgicală cu laser.
  3. Cataracta crește pe ochi: Contrar credinței populare, o cataractă nu este o excrescență externă. Cataracta este de fapt o parte a cristalinului în sine, se dezvoltă pe măsură ce celulele cristalinului mor și se acumulează.
  4. Cataracta poate dispărea singură: Cataracta nu poate dispărea de la sine. Aceasta este o afecțiune caracterizată prin opacifierea cristalinului, iar acest proces este ireversibil. Deși în stadii incipiente, simptomele pot fi ușor de gestionat prin modificări ale stilului de viață sau prin utilizarea de ochelari, în cele din urmă, cataracta progresează, afectând semnificativ vederea. Singura modalitate de a trata cataracta și de a restabili vederea este intervenția chirurgicală.
  5. Cataracta poate fi eliminată cu lasere: Laserele nu elimină cataracta, ci sunt utilizate pentru a ajuta la îndepărtarea cristalinului bolnav în timpul intervenției chirurgicale. Intervenția chirurgicală în sine este despre fragmentarea, îndepărtarea și înlocuirea cristalinului natural al ochiului pentru a restabili vederea. Laserul cu femtosecunde utilizat în chirurgia avansată a cataractei asistată cu laser nu „elimină” cataracta, este folosit ca un instrument minim invaziv pentru fragmentarea cu precizie maximă a întregului cristalin natural afectat de cataractă, reducând riscurile și timpul de recuperare ale intervenției.

Întrebări frecvente

Care sunt cele mai frecvente tipuri de cataractă și care sunt cauzele lor?

  1.  

Cele mai frecvente tipuri de cataractă reprezintă forme ale cataractei senile (nucleară, corticală, subcapsulară). Cataracta senilă este cauzată în principal de procesul natural de îmbătrânire, care duce la acumularea de proteine în cristalinul ochiului. Acest lucru provoacă opacifierea treptată a cristalinului, afectând vederea.

Este necesară intervenția chirurgicală pentru toate tipurile de cataractă, sau există alte metode de tratament?

Nu toate tipurile de cataractă necesită intervenție chirurgicală imediată. În stadiile incipiente, cataracta poate fi gestionată cu ochelari sau lentile de contact, iar pacienții pot fi sfătuiți să își schimbe obiceiurile de zi cu zi (de exemplu, utilizarea unei lumini mai puternice). Cu toate acestea, atunci când cataracta interferează semnificativ cu activitățile zilnice sau calitatea vieții, intervenția chirurgicală devine necesară.

Cum pot preveni progresia cataractei și pot întârzia necesitatea intervenției chirurgicale?

Deși nu există o metodă sigură de prevenire a cataractei, adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la întârzierea progresiei acesteia. Acest lucru include menținerea unei diete echilibrate bogate în antioxidanți, protejarea ochilor de expunerea excesivă la soare (prin purtarea ochelarilor de soare), evitarea fumatului și gestionarea afecțiunilor medicale, cum ar fi diabetul. Examinările oftalmologice regulate sunt, de asemenea, esențiale pentru a monitoriza sănătatea oculară.

" } }, { "@type": "Question", "name": "Este necesară intervenția chirurgicală pentru toate tipurile de cataractă, sau există alte metode de tratament?", "acceptedAnswer": { "@type": "Answer", "text": "

Nu toate tipurile de cataractă necesită intervenție chirurgicală imediată. În stadiile incipiente, cataracta poate fi gestionată cu ochelari sau lentile de contact, iar pacienții pot fi sfătuiți să își schimbe obiceiurile de zi cu zi (de exemplu, utilizarea unei lumini mai puternice). Cu toate acestea, atunci când cataracta interferează semnificativ cu activitățile zilnice sau calitatea vieții, intervenția chirurgicală devine necesară.

" } }, { "@type": "Question", "name": "Cum pot preveni progresia cataractei și pot întârzia necesitatea intervenției chirurgicale?", "acceptedAnswer": { "@type": "Answer", "text": "

Deși nu există o metodă sigură de prevenire a cataractei, adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la întârzierea progresiei acesteia. Acest lucru include menținerea unei diete echilibrate bogate în antioxidanți, protejarea ochilor de expunerea excesivă la soare (prin purtarea ochelarilor de soare), evitarea fumatului și gestionarea afecțiunilor medicale, cum ar fi diabetul. Examinările oftalmologice regulate sunt, de asemenea, esențiale pentru a monitoriza sănătatea oculară.

" } } ] }