Sclerita este o afecțiune inflamatorie rară și gravă a ochiului, care afectează sclera, stratul alb și rezistent ce acoperă globul ocular. Această boală poate duce la durere intensă și probleme de vedere, fiind adesea asociată cu boli autoimune sau inflamatorii sistemice. În lipsa unui tratament corespunzător, sclerita poate provoca complicații severe, inclusiv pierderea vederii.
Sclera și rolul său în anatomia oculară
Sclera este partea exterioară a ochiului, care îi oferă protecție și structură. Este formată dintr-un țesut fibros dens și alb, care îi conferă ochiului forma sa caracteristică. În plus, sclera asigură un punct de ancorare pentru mușchii oculari care permit mișcările ochiului. Orice inflamație a acestei structuri poate avea un impact semnificativ asupra funcției vizuale și confortului ocular.
Ce este sclerita?
Sclerita reprezintă inflamația sclerei și este o afecțiune gravă care poate afecta unul sau ambii ochi și poate duce la pierderea vederii în absența tratamentului adecvat. Aceasta este clasificată în funcție de localizarea și severitatea inflamației și poate afecta atât stratul anterior cât și cel posterior al sclerei. Afecțiunea este mult mai severă decât episclerita, o formă mai ușoară de inflamație oculară, care afectează doar stratul superficial al sclerei. Boala este de obicei asociată cu afecțiuni sistemice, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, granulomatoza Wegener, sau poliartrita nodulară.
Tipuri de sclerită
Există mai multe tipuri de sclerită, care variază în funcție de severitatea inflamației și de localizarea acesteia:
- Sclerita anterioară
Este cea mai frecventă formă și afectează partea frontală a sclerei, fiind vizibilă atunci când se privește în ochi. Se împarte în:
- Sclerita difuză: Inflamația este distribuită uniform pe întreaga suprafață a sclerei anterioare. Este forma cea mai ușoară și răspunde cel mai bine la tratament.
- Sclerita nodulară: Se caracterizează prin prezența unor noduli dureroși și inflamați pe suprafața sclerei.
- Sclerita necrozantă: Este cea mai severă formă și poate provoca distrugerea sclerei. Aceasta poate fi:
- Cu inflamație: Provoacă durere intensă și poate duce la pierderea parțială a sclerei.
- Fără inflamație (scleromalacia perforans): De obicei asociată cu poliartrita reumatoidă avansată, acest tip nu provoacă durere, dar poate duce la deteriorarea semnificativă a sclerei.
- Sclerita posterioară
Afectează partea din spate a sclerei și este mai greu de diagnosticat, deoarece nu este vizibilă la examinarea obișnuită. Poate provoca complicații grave, inclusiv dezlipirea retinei sau edemul macular.
Cauze și factori de risc
Sclerita este frecvent asociată cu afecțiuni autoimune și inflamatorii sistemice. Aproximativ 50% dintre pacienții cu sclerită au o boală de bază, cum ar fi:
- Artrita reumatoidă: Este cea mai frecventă cauză de sclerită asociată.
- Lupusul eritematos sistemic: O boală autoimună care poate afecta multiple organe, inclusiv ochii.
- Granulomatoza Wegener (granulomatoza cu poliangiită): O boală inflamatorie gravă ce implică vasele de sânge.
- Poliartrita nodulară: O boală inflamatorie a vaselor de sânge, care poate provoca inflamații în sclera.
- Infecții: În cazuri rare, infecțiile bacteriene, fungice sau virale pot duce la sclerită.
Simptomele scleritei
Sclerita se manifestă printr-o serie de simptome care variază în funcție de tipul și severitatea inflamației. Cele mai comune simptome includ:
Durere oculară intensă: Aceasta este adesea descrisă ca fiind profundă, constantă și agravată de mișcările oculare. Durerea poate fi atât de severă încât să trezească pacientul din somn.
Roșeață oculară: Inflamația sclerei determină o roșeață intensă care nu dispare la utilizarea picăturilor de ochi obișnuite.
Sensibilitate la lumină (fotofobie): Pacienții cu sclerită adesea dezvoltă fotofobie, având dificultăți în a tolera lumina puternică.
Vedere încețoșată: Inflamația poate afecta vederea, mai ales în cazurile de sclerită posterioară sau necrozantă.
Lăcrimare excesivă: Ca răspuns la inflamație, ochiul poate produce o cantitate excesivă de lacrimi.
Deformarea globului ocular: În cazuri severe, sclera se poate subția, ducând la deformarea ochiului.
Diagnostic
Diagnosticul scleritei necesită o examinare oftalmologică completă și o evaluare detaliată a istoricului medical al pacientului. Testele și procedurile utilizate pentru diagnostic includ:
- Examinarea cu lampă cu fantă: Oferă o imagine mărită a ochiului, permițând medicului să examineze sclera și alte structuri oculare.
- Angiografia cu fluoresceină: Ajută la evaluarea circulației sângelui în vasele oculare și poate identifica zonele de inflamație.
- Tomografia în coerență optică (OCT): O metodă imagistică avansată pentru detectarea afectării retinei și coroidei.
- Testele de sânge și alte analize: Sunt esențiale pentru identificarea cauzei subiacente a scleritei, în special dacă există suspiciuni de boală autoimună.
Tratamentul scleritei
Tratamentul scleritei depinde de tipul și severitatea afecțiunii, precum și de existența unor afecțiuni subiacente. Obiectivul principal al tratamentului este reducerea inflamației și prevenirea complicațiilor care pot duce la deteriorarea vederii. Tratamentul poate include:
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
În formele mai ușoare de sclerită, AINS, cum ar fi ibuprofenul, pot fi suficiente pentru a controla durerea și inflamația.
- Corticosteroizi
Pentru formele moderate și severe de sclerită, corticosteroizii sunt frecvent utilizați pentru a reduce inflamația. Aceștia pot fi administrați pe cale orală sau injectați direct în ochi. În cazuri de sclerită severă sau necrozantă, pot fi necesare doze mari de corticosteroizi.
- Medicamente imunosupresoare
Dacă sclerita este asociată cu o boală autoimună sau dacă corticosteroizii nu sunt eficienți, pot fi necesare medicamente imunosupresoare.
- Antibiotice sau antifungice
În cazurile de sclerită cauzată de infecții, tratamentul specific pentru agentul patogen este esențial. Antibioticele sau antifungicele sunt prescrise în funcție de tipul de infecție identificat.
- Terapia biologică
În cazuri refractare, terapiile biologice, cum ar fi inhibitorii TNF-alfa, pot fi necesare pentru a controla inflamația.
- Intervenții chirurgicale
În cazurile severe de sclerită necrozantă, când sclera este grav afectată, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru repararea sau întărirea sclerei, de exemplu prin grefe de țesut.
Prognostic și complicații
Sclerita poate provoca complicații grave dacă nu este tratată la timp. Complicațiile includ:
- Perforarea globului ocular: În cazurile de sclerită necrozantă, sclera poate deveni atât de subțire încât se poate perfora, necesitând intervenție chirurgicală de urgență.
- Dezlipirea retinei: Inflamația cronică poate afecta retina și poate duce la dezlipirea acesteia, o afecțiune ce necesită intervenție imediată.
- Glaucomul: Presiunea oculară crescută ca urmare a inflamației poate duce la glaucom, o afecțiune care, netratată, poate provoca orbire.
- Cataracta: Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor poate crește riscul de cataractă.
Cu un tratament adecvat, majoritatea pacienților cu sclerită își pot menține vederea și pot preveni complicațiile pe termen lung. Cu toate acestea, sclerita poate recidiva, ceea ce necesită monitorizare constantă și ajustarea tratamentului în funcție de nevoile pacientului.
Concluzii
Sclerita este o afecțiune inflamatorie oculară gravă care necesită diagnostic și tratament precoce pentru a preveni complicațiile ce pot afecta vederea. De cele mai multe ori, boala este legată de o afecțiune autoimună, subliniind importanța gestionării bolii de bază pentru a controla inflamația oculară. În ciuda gravității sale, sclerita poate fi tratată eficient cu ajutorul unei echipe medicale multidisciplinare care include oftalmologi și reumatologi.
Întrebări frecvente
Ce este sclerita și cum se manifestă?
Sclerita este o inflamație a țesutului scleral al ochiului, asociată cu roșeață și durere oculară care poate fi dificil de gestionat clinic. Aceasta se manifestă în diverse forme și poate avea cauze multiple, dintre care unele pot fi grave dacă nu sunt diagnosticate și tratate adecvat. În formele severe, sclerita poate duce la pierderea vederii.
Cum se tratează sclerita?
Tratamentul pentru sclerită depinde de identificarea sursei inflamației sistemice și necesită un control oftalmologic detaliat, uneori asociat cu analize de laborator. Diagnosticul corect și rapid și terapia sistemică adecvată pot opri progresia necruțătoare atât a proceselor oculare, cât și a celor sistemice.
Tratamentul scleritei implică, de obicei, administrarea de medicamente antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii, pentru a reduce inflamația. În cazurile mai severe sau atunci când sclerita este asociată cu o boală autoimună, pot fi necesare imunosupresoare. Tratamentul este personalizat în funcție de cauza subiacentă, iar monitorizarea atentă de către un medic oftalmolog este esențială pentru prevenirea complicațiilor care pot duce la deteriorarea vederii.
