Inchide

Atunci când vederea începe să le joace feste, majoritatea pacienților presupun că suferă de unul dintre bine-cunoscutele vicii de refracție: miopia, hipermetropia sau astigmatismul. Acestora li se alătură însă o afecțiune oftalmologică ce poate fi des confundată cu un viciu de refracție, dar care are cauze total diferite: keratoconul. Despre ce este această boală oculară, cum se poate diagnostica rapid și care este cel mai bun tratament, puteți citi în cele ce urmează:

 

Ce este keratoconusul?

Iată o afecțiune oculară a cărei denumire nu ajunge des la urechea oamenilor. Keratoconus este o boală care afectează corneea.

Corneea formează partea anterioară a globului ocular, este limpede și are o formă rotundă, având rolul de a proteja ochiul și este implicată în procesul de refracție. Keratoconul apare atunci când corneea se subțiază și se deformează, căpătând astfel o formă conică. Atunci când corneea este astfel deformată, razele de lumină nu mai pătrund corect, rezultând o imagine defocalizată, în ceață sau distorsionată, ceea ce poate face activitățile zilnice mai dificil de îndeplinit.

Keratoconul este o boală progresivă. Aceasta este depistată cel mai adesea la adulții tineri și poate afecta orice persoană, bărbat sau femeie. Boala se stabilizează la maturitate.

 

Care sunt cauzele keratoconului?

Medicii nu sunt absolut siguri ce cauzează această boală, dar putem spune că pot exista mai multe cauze care duc la instalarea acestei afecțiuni. Cele mai cunoscute și acceptate în mediul medical sunt:

  • Genetica – în unele cazuri se constată că această afecțiune se transmite genetic. Aproximativ 1 din 10 persoane care suferă de keratoconus, are un părinte care suferă de această boală.
  • Traumatisme minore – frecarea la ochi poate duce la deteriorarea corneei, precum și la agravarea afecțiunii.
  • Evoluția anormală a corneei – există unele studii care susțin că lipsa unor fibre importante în cornee, ar duce la o flexibilitate crescută a acesteia, rezultând astfel bombarea ei.

 

Care sunt simptomele care trebuie vă te determine să solicitați un consult de specialitate?

Keratoconul afectează adesea ambii ochi, iar simptomele pot să fie diferite în funcție de ochi. De asemenea, acestea se pot schimba pe măsură ce boala progresează.

Simptomele în stadiu incipient:

  • Vedere ușor încețoșată
  • Imagine ușor distorsionată, în care liniile drepte par îndoite sau curbate.
  • Sensibilitate crescută la lumină.
  • Ochi înroșit sau inflamat.

În stagiile avansate:

  • Imagine mai încețoșată și mai distorsionată
  • Hipermetropie sau astigmatism mărit, drept urmare pacientul poate simți nevoia să își schimbe ochelarii des
  • Sensibilitatea la lentile de contact. S-ar putea ca acestea să nu se mai așeze corect pe ochi sau să fie inconfortabile.

Pentru cei mai mulți, keratoconul este o boală care progresează în ani de zile. În cazul altor pacienți însă, această afecțiune progresează mult mai rapid. În acest caz, corneea se poate deforma brusc și pot apărea cicatrici. Când corneea are cicatrici aceasta nu mai este netedă și nu mai e la fel de limpede. Drept urmare, vederea este și mai distorsionată și încețoșată.

 

Ce este keratoconus screening?

Procedura de testare a pacientului pentru a depista această boală este una simplă și foarte eficientă. De obicei este inclusă într-un examen de rutină de care orice pacient poate beneficia. Pentru a da diagnosticul de keratoconus, medicul oftalmolog va examina corneea pacientului cu ajutorul unui topograf cornean. Prin acest test, medicul specialist va studia forma corneei, precum și alte caracteristici optice ale acesteia.

Pentru ca rezultatele acestui test să fie valabile, pacientul trebuie să renunțe la purtarea lentilelor de contact pentru aproximativ 2-3 zile, înainte de examinare.

 

Este aceasta o procedură dureroasă?

Procedura de diagnosticare a keratoconului nu este dureroasă.

 

Cum se efectuează diagnosticarea?

Pacientul se va așeza pe un scaun, apoi fruntea și bărbia vor fi sprijinite pe un suport special al topografului, cu scopul de a păstra ochii într-o poziție fixă, necesară scanării. Pentru câteva secunde, pacientul va fi expus la o sursă de lumină.

Topograful corneean proiectează pe suprafața corneei imaginea unor inele concentrice, care vor fi mai apoi interpretate de către medic, cu ajutorul prelucrării computerizate. Se calculează astfel curbura corneei, și se realizează o hartă a suprafeței acesteia. Dacă distanța dintre cercurile concentrice este egală, vorbim despre o cornee sănătoasă. Atunci când distanța dintre cercuri este inegală, corneea este deformată.

 

Cum se tratează keratoconul?

După ce medicul a dat diagnosticul, tot acesta va prescrie tratamentul potrivit, în funcție de stadiul în care se prezintă boala. Iată care sunt metodele de tratament:

  • Corecție cu ochelari – în stadiile incipiente atunci când simptomele sunt ușoare, medicul ar putea sugera purtarea ochelarilor cu dioptrii, sau alternativa lentilelor de contact moi.
  • Lentile de contact rigide – pe măsură ce boala progresează, lentilele de contact moi nu vor mai furniza o imagine corectă. Atunci medicul va prescrie lentilele de contact GPR, care reușesc să mențină forma corneei.
  • Lentile moi plus lentile GPR – În momentul în care lentilele rigide devin inconfortabile, se sugerează portul acestora peste lentilele moi, care sunt mai confortabile.
  • Lentile hibrid – este o lentilă care are marginile moi, dar centrul ei este format din lentilă rigidă.
  • Lentile sclerale – pot acoperi și partea albă a ochiului (sclera), deoarece diametrul este mai mare. Stabilitatea acestora este mai bună, împiedicând praful și impuritățile să pătrundă pe dedesubt.
  • Crosslinking – În stadiile puțin mai avansate, oftalmologul va utiliza o lumină UV specială pentru a întări corneea. Această procedură ajută la rigidizarea corneei, stopând astfel progresia bolii și bombarea acesteia.
  • Transplant cornean – Când simptomele sunt severe, medicul specialist poate sugera un transplant corneean. În această procedură, o parte sau toată corneea este înlocuită cu una sănătoasă a unui donator.

 

Putem preveni keratoconul?

Nu. Pentru boala keratoconus nu există măsuri preventive specifice. Totuși, există obiceiuri, cum ar fi frecatul ochilor, care duc la agravarea simptomelor. Pacienții care suferă de această boală trebuie să evite să își frece ochii. Dacă aceștia au ochi iritați, sunt îndemnați să se adreseze medicului oftalmolog în legătură cu medicamentația care poate ține sub control alergiile.

[Total: 2    Average: 5/5]