Keratita bacteriană este o inflamație acută sau cronică a corneei cauzată de o infecție bacteriană. Aceasta poate duce la complicații severe, inclusiv pierderea vederii, dacă nu este tratată prompt. Infecția determină distrugerea stratului epitelial al corneei, formarea unui infiltrat inflamator și, uneori, apariția ulcerului cornean.
Etimologie
Etimologia termenului „keratită bacteriană” provine din:
- „Kera-” (greacă: keratos – „corn”, referindu-se la cornee)
- „-ită” (sufix medical care indică inflamația)
- „Bacteriană” (derivat din bacterium, termen introdus din greaca veche baktḗrion, care înseamnă „bastonaș mic”, făcând referire la forma inițial observată a bacteriilor la microscop)
Astfel, „keratită bacteriană” înseamnă „inflamația corneei cauzată de bacterii”.
Epidemiologie
Keratita bacteriană este una dintre cele mai frecvente și severe infecții corneene, reprezentând o cauză majoră de morbiditate oculară și pierdere a vederii la nivel global.
Incidența keratitei bacteriene variază în funcție de regiunea geografică, factori de mediu și factorii de risc individuali. Se estimează că sunt între 2,5 și 799 de cazuri la 100.000 de persoane pe an, cu rate mai mari în regiunile tropicale și în țările cu resurse medicale limitate.
Purtătorii de lentile de contact au un risc de 10-15 ori mai mare de a dezvolta keratită bacteriană. Infecțiile corneene sunt mai frecvente la bărbați și la persoanele cu activități de risc ridicat (ex. muncitori agricoli, sudori).
Etiologie
Keratita bacteriană este cel mai frecvent cauzată de microorganisme precum:
Bacterii gram-pozitive (mai frecvent întâlnite în comunitate):
- Staphylococcus aureus
- Staphylococcus epidermidis (asociat cu lentilele de contact)
- Streptococcus pneumoniae
- Enterococcus spp. (mai rar implicate)
Bacterii gram-negative (mai agresive și frecvent asociate cu lentilele de contact):
- Pseudomonas aeruginosa (cauza principală la purtătorii de lentile de contact)
- Klebsiella spp.
- Serratia marcescens
- Moraxella spp. (mai frecvent la pacienții imunocompromiși)
- Escherichia coli (mai rar)
Infecția apare de obicei atunci când bariera epitelială a corneei este compromisă de factori precum:
- Traume oculare (zgârieturi, arsuri chimice)
- Purtarea prelungită sau igiena necorespunzătoare a lentilelor de contact
- Chirurgie oculară recentă
- Afecțiuni oculare preexistente (keratopatie, xeroftalmie, blefarite)
- Imunodeficiențe sistemice (diabet zaharat, sindrom imunodeficitar)
Patogeneză
Bacteriile aderă la suprafața corneei lezate, proliferează și induc un răspuns inflamator sever. Distrugerea epitelială permite infiltrarea leucocitelor, ceea ce determină edem cornean, necroză și, posibil, formarea unui ulcer cornean perforant.
Mecanismul patogenic:
- Colonizarea: Bacteriile aderă la epiteliul cornean afectat.
- Invazia: Prin enzime proteolitice și citotoxine, bacteriile pătrund în stratul stromal.
- Inflamația: Se produce un răspuns imun intens, cu formare de infiltrate purulente.
- Complicații: Necroză tisulară, ulcerație corneană, perforație corneană, endoftalmită.
Histopatologie
Modificări histopatologice în keratita bacteriană:
a) Epitelială:
- Leziuni epiteliale: Celulele epiteliale sunt adesea degenerate sau necrotice, cu pierdere de continuitate la nivelul epiteliului cornean. Pot apărea eroziuni și ulcerații.
- Infiltrare celulară: Există o infiltrare inflamatorie importantă, cu prezența de neutrofile, care sunt principalele celule implicate în răspunsul imun acut.
b) Stromală:
- Infiltrare stromală: Stratul stromal al corneei prezintă o infiltrare masivă de celule inflamatorii, în special neutrofile și macrofage.
- Distrugerea matricei extracelulare: Bacteriile și proteazele bacteriene eliberează enzime care degradează matricea extracelulară, provocând necroză tisulară.
- Granulații: În cazurile cronice, pot apărea granulații stromale, în special în zonele de inflamație severă.
- Abces stromal: Este adesea vizibil un abces cornean, care se caracterizează printr-o acumulare de puroi cu o acumulare masivă de neutrofile și fragmente de țesut necrotic.
c) Endotelială:
- Edem cornean: În stadiile avansate ale keratitei bacteriene, pot apărea leziuni endoteliale, ducând la edem cornean și opacifiere corneană.
Formarea de ulcer cornean: În cazul unei infecții avansate, bacteriile pot pătrunde adânc în cornee, provocând ulcerații corneene. Histologic, aceste ulcere sunt caracterizate prin:
- Necroză tisulară masivă.
- Formarea de cruste sau membrane necrotice la nivelul epitelului cornean.
- Zona de infiltrat purulent sau abces care poate traversa stromul.
Reacția imunologică:
- Inflamație acută: Prezența de neutrofile în stratul stromal și în epiteliu este semnificativă și reprezintă un răspuns imun inflamator acut la infecție.
- În cazuri avansate, pot apărea și modificări de fibroză stromală și formarea de cicatrici corneene ca urmare a procesului inflamator cronic.
Simptome
Pacienții cu keratită bacteriană prezintă simptome severe, inclusiv:
- Durere oculară intensă
- Fotofobie (sensibilitate la lumină)
- Lăcrimare excesivă
- Senzație de corp străin
- Roșeață oculară pronunțată
- Vedere încețoșată
- Secreție purulentă
Semne obiective (examen fizic):
- Hiperemie conjunctivală: Conjunctiva poate fi ușor edematoasă și roșie din cauza inflamației vasculare.
- Edem cornean: Corneea poate deveni mărită (edematoasă), cu scăderea transparenței, ducând la viziune încețoșată.
- Infiltrate stromale: Pe măsură ce infecția progresează, apar infiltrate albicioase sau puncte opace pe cornee, care sunt adesea un semn de inflamație acută sau de abces.
- Ulcerații corneene: Atunci când infecția devine severă, pot apărea ulcerații corneene care sunt vizibile pe cornee, uneori sub formă de cruste necrotice sau zone de necroză tisulară.
- Abces cornean: Se poate observa o zonă purulentă în cornee, înconjurată de infiltrate inflamatorii.
Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe anamneză, examen clinic și investigații specifice:
- Biomicroscopie cu lampa cu fantă – evidențiază infiltratul cornean, edemul și leziunile epiteliale
- Colorație cu fluoresceină – relevă defectele epiteliale
- Culturi microbiologice – recoltate din cornee pentru identificarea agentului patogen
- Test PCR (Reacția în Lanț a Polimerazei) (rar utilizat) pentru identificarea rapidă a bacteriilor implicate
Diagnosticul diferențial
Keratita bacteriană trebuie diferențiată de:
- Keratita virală (herpetică)
- Keratita fungică
- Keratita acanthamoebiană
- Ulcere sterile (asociate cu boli autoimune)
Tratament
Tratamentul keratitei bacteriene trebuie inițiat rapid pentru a preveni complicațiile. Acesta include:
Tratament topic
- Antibiotice topice cu spectru larg
- În cazurile severe, combinație de antibiotice
- Midriatice (atropină, ciclopentolat) pentru reducerea durerii
- Corticosteroizi (doar sub supraveghere medicală, dacă infecția este sub control)
Tratament sistemic
- Antibiotice orale în cazurile severe sau cu risc de extindere sistemică
- Analgezice pentru controlul durerii
Măsuri adiționale
- Evitarea purtării lentilelor de contact
- Protecția oculară cu plasture
- Evitarea automedicației cu corticosteroizi fără recomandare medicală
Prognostic
Prognosticul depinde de severitatea infecției și promptitudinea tratamentului. În cazurile tratate precoce, recuperarea vizuală este bună. Însă, infecțiile severe pot duce la complicații grave, inclusiv:
- Cicatrici corneene
- Perforație corneană
- Endoftalmită
- Pierderea ireversibilă a vederii
Prevenție
Prevenția keratitei bacteriene implică:
- Igienă oculară riguroasă
- Evitarea purtării excesive a lentilelor de contact
- Utilizarea soluțiilor sterile pentru curățarea lentilelor
- Protejarea ochilor de traumatisme
- Tratamentul prompt al infecțiilor oculare minore
Concluzie
Keratita bacteriană este o afecțiune oftalmologică gravă, care necesitată diagnostic precoce și tratament agresiv pentru a preveni complicațiile severe. Pacienții trebuie să fie conștienți de factorii de risc și de importanța igienei oculare pentru a reduce probabilitatea apariției acestei afecțiuni.
« Înapoi la Dictionar
