Keratectazia este o afecțiune oculară rară caracterizată prin subțierea și proeminența corneei centrale, care poate duce la o scădere semnificativă a acuității vizuale, distorsiune a imaginii și poate afecta vederea. Deoarece corneea nu mai este capabilă să îndeplinească funcțiile sale optice normale, keratectazia poate necesita tratamente specifice, inclusiv intervenții chirurgicale pentru a restabili funcția vizuală.
Etimologie
Termenul „keratectazia” provine din două cuvinte de origine greacă: „kerat” (care înseamnă „cornu” sau „cornee”) și „ektasis” (care înseamnă „extindere” sau „dilatare”). Astfel, keratectazia se referă la dilatarea sau distorsiunea corneei. Această afecțiune este descrisă prin modificarea formei și grosimii corneei, ceea ce duce la o modificare a comportamentului optic al acesteia.
Fiziologie
Corneea este stratul transparent de țesut care acoperă partea frontală a ochiului și este esențială pentru formarea imaginii vizuale. Ea ajută la refracția luminii și permite acestuia să fie focalizat pe retină. Corneea este alcătuită din mai multe straturi, inclusiv epiteliul, stroma și endoteliul. Orice modificare a structurii corneei, cum ar fi subțierea sau deformarea, poate altera forma ochiului și capacitatea sa de a focaliza corect lumina, cauzând vederea încețoșată și distorsionată.
Mecanisme patologice
- Subțierea corneei: În keratectazie, corneea suferă o subțiere progresivă, în special în zonele centrale sau periferice. Aceasta se poate datora atât unor cauze genetice, cât și unor factori externi (de exemplu, chirurgie refractivă anterioară, traume oculare sau afecțiuni sistemice).
- Deformarea corneei: Corneea poate deveni convexă sau conică, pierzându-și forma sferică normală. Această deformare duce la schimbări în comportamentul optic al ochiului, ceea ce provoacă astigmatism neregulat, vedere încețoșată și distorsionată.
- Modificări ale stratului stromal: Corneea este alcătuită din mai multe straturi, inclusiv epiteliul, stroma și endoteliul. În keratectazie, stroma (stratul de mijloc) este de obicei cel mai afectat, cu o scădere a grosimii și o modificare a structurii fibrelor de colagen. Acest lucru afectează stabilitatea corneei și o face mai predispusă la deformare.
- Îmbolnăvirea structurală: În unele forme de keratectazie, precum keratoconus, colagenul corneean devine mai slab și mai predispus la rupere. Aceasta poate fi cauzată de factori genetici sau de traume oculare, iar pierderea integrității structurale a corneei poate favoriza subțierea și protruzia acesteia.
- Alterarea funcției optice: Modificările în forma și grosimea corneei duc la o refracție defectuoasă a luminii care intră în ochi. Aceasta poate provoca o scădere a acuității vizuale, cu simptome precum vederea încețoșată, sensibilitatea crescută la lumină și dificultăți de vedere în condiții de iluminare scăzută.
Etiologie
Keratectazia poate avea mai multe cauze, care includ factori genetici, traume oculare și afecțiuni care influențează structura corneei. De asemenea, poate fi legată de intervenții chirurgicale oculare anterioare, cum ar fi chirurgia refractivă (LASIK), care poate slăbi corneea și o face susceptibilă la subțiere. Câteva dintre principalele cauze ale keratectaziei includ:
- Keratomalacia: Aceasta este o afecțiune rară, dar gravă, care se poate dezvolta atunci când corneea devine uscată și se deshidratează, ceea ce determină subțierea acesteia. Keratomalacia poate fi o consecință a lipsei vitaminei A și este asociată cu probleme de alimentație, deficiențe nutriționale și infecții severe.
- Keratoconus: Aceasta este o afecțiune progresivă în care corneea devine mai subțire și începe să se deformeze într-o formă conică. Este una dintre cele mai frecvente cauze de keratectazie și afectează mai ales adolescenții și tinerii adulți. Keratoconus este adesea ereditar și poate apărea treptat, cu simptome care includ vedere încețoșată și sensibilitate la lumină.
- Post-chirurgical: Chirurgia refractivă, în special procedurile de corecție a vederii, cum ar fi LASIK, poate duce la slăbirea corneei, ceea ce poate favoriza dezvoltarea keratectaziei. Deși aceste proceduri sunt foarte populare și au o rată mare de succes, există cazuri rare în care o cornee subțire sau un tip anatomic predispus poate duce la keratectazie postoperatorie.
- Afecțiuni genetice: Unele boli genetice, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos și sindromul Marfan, pot afecta structura țesutului conjunctiv, incluzând corneea. Aceste afecțiuni pot crește riscul de keratectazie, având în vedere că țesuturile devin mai fragile și mai susceptibile la deformări.
- Traume oculare: Leziunile oculare sau procedurile de chirurgie oculară pot afecta direct structura corneei și pot duce la keratectazie. De exemplu, traumatismele mecanice sau accidentele care implică presiune asupra ochiului pot provoca subțierea corneei și, în timp, dezvoltarea acestei afecțiuni.
- Degenerare marginală pellucidă: Aceasta este o afecțiune rară în care corneea dezvoltă un model în formă de bandă, care duce la bombarea corneei la marginea ochiului.
- Degenerarea marginală Terrien: Este o afecțiune în care corneea se subțiază progresiv la marginea ochiului, ceea ce poate duce la vedere distorsionată sau încețoșată.
Simptome
Simptomele keratectaziei variază în funcție de severitatea afecțiunii și de tipul său. În primele etape, simptomele pot fi ușor de ignorat și pot include:
- Vedere încețoșată sau pierderea progresivă a vederii: Datorită deformării corneei, imaginea focalizată pe retină nu va fi clară, ceea ce poate duce la vedere încețoșată sau distorsionată.
- Sensibilitate crescută la lumină: Persoanele afectate pot observa o sensibilitate mai mare la lumină puternică sau la reflecțiile din mediul înconjurător.
- Dificultăți în vederea nocturnă: Mulți pacienți cu keratectazie dezvoltă dificultăți în vederea în condiții de iluminare scăzută sau pe timp de noapte.
- Astigmatism neregulat: Deformarea corneei poate duce la un tip de astigmatism care nu poate fi corectat cu ochelari sau lentile de contact obișnuite.
Pe măsură ce afecțiunea progresează, simptomele devin mai severe, iar tratamentele devin mai complexe.
Diagnostic
Diagnosticarea keratectaziei se face de obicei printr-un examen oftalmologic detaliat, care include:
- Topografie corneană: Acest test permite măsurarea formei și grosimii corneei. În cazul keratectaziei, topografia va arăta o deformare a corneei într-un mod neregulat.
- Pahimetrie corneană: Acesta este un test care măsoară grosimea corneei și poate detecta subțierea ce caracterizează keratectazia.
- Tomografia corneană: oferă imagini tridimensionale pentru a evalua deformările structurale.
- Aberometria oculară: analizează anomaliile optice induse de modificările corneene.
Tratament
Tratamentul keratectaziei depinde de severitatea afecțiunii și de simptomele pacientului. Opțiunile de tratament pot include:
- Lentile de contact specializate: În stadiile incipiente ale keratectaziei, pacienții pot purta lentile de contact rigide sau lentile speciale care corectează distorsiunile corneene și îmbunătățesc vederea.
- Implanturi corneene: Unele proceduri chirurgicale, cum ar fi implanturile corneene sau tehnicile de crosslinking cornean, pot întări corneea și preveni progresia afecțiunii.
- Transplant de cornee: În cazurile severe, în care corneea este subțire și deformările sunt ireparabile, transplantul de cornee (keratoplastia) poate fi necesar pentru restabilirea unei viziuni clare.
- Keratoplastia lamelară anterioară profundă (DALK) este preferată pentru conservarea endoteliului cornean.
- Keratoplastia penetrantă (PKP) este necesară în cazurile avansate cu opacifiere corneană severă.
· Cross-linking cu Riboflavină (CXL): Această procedură minim invazivă utilizează radiație UV-A și riboflavină pentru a întări colagenul cornean, stopând progresia bolii.
Prognostic
Depistarea timpurie și tratamentul adecvat pot preveni deteriorarea semnificativă a vederii. Pacienții trebuie să fie monitorizați periodic prin topografie corneană și să evite frecarea excesivă a ochilor. Pentru pacienții cu factori de risc, este esențial ca orice intervenție refractivă să fie realizată cu precauție.
Concluzie
Keratectazia reprezintă o afecțiune serioasă a corneei, care poate duce la o scădere semnificativă a vederii dacă nu este tratată corespunzător. Noile tehnologii, precum cross-linking-ul cornean și implanturile intracorneene, oferă soluții eficiente pentru a opri progresia bolii și a ameliora acuitatea vizuală. O abordare multidisciplinară, incluzând oftalmologi specializați în chirurgie refractivă și corneană, este esențială pentru un management optim al pacienților cu această afecțiune.
« Înapoi la Dictionar
