Dezlipirea de retină exudativă (DRE), cunoscută și sub denumirea de dezlipire seroasă de retină, este o afecțiune oftalmologică în care retina se desprinde de epiteliul pigmentar retinian din cauza acumulării de lichid în spațiul subretinian, fără să existe o ruptură sau o tracțiune retiniană. Acest tip de dezlipire este diferit de dezlipirea regmatogenă și de cea prin tracțiune, având o etiologie distinctă. Este o patologie relativ rară, însă poate afecta vederea semnificativ și permanent dacă nu este tratată corespunzător. DRE este asociată cu diverse boli sistemice și locale, iar mecanismul exact implicat în această afecțiune este de obicei complex și multifactorial.
Etimologie
Etimologia termenului „dezlipire de retină exudativă” se poate descompune în următoarele părți:
- Dezlipire – provine din verbul „a dezlipi”, care înseamnă „a separa”, „a despărți”. Acest termen vine din latină, de la „des-” (prefix care semnifică „împotriva” sau „în afară”) și „lipire” (din „lipire” înseamnă „a face să adere”, „a uni” – derivat din „linere”, care înseamnă „a lipi”).
- Retină – provine din limba latină „retina”, care înseamnă „rețea”. Termenul se referă la stratul de celule nervoase care formează partea sensibilă la lumină a ochiului. „Retina” provine din cuvântul latin „rete” (rețea), care reflectă aspectul de rețea al acestui strat celular.
- Exudativă – derivă din termenul latin „exudare” (a transpira, a secreta), din „ex” (din) și „sudare” (a transpira). Exudatul se referă la substanțele care se acumulează în țesuturi din cauza unei inflamații sau a unei leziuni. În cazul „dezlipirii de retină exudative”, aceasta semnifică formarea de lichide sau substanțe care se acumulează sub retină, cauzând dezlipirea sa.
Așadar, „dezlipirea de retină exudativă” se referă la desprinderea retinei (stratul sensibil la lumină din ochi), care este cauzată de acumularea de fluide exudative în spatele acesteia.
Etiologie
Dezlipirea de retină exudativă este cauzată de o varietate de afecțiuni care duc la o creștere anormală a permeabilității vaselor coroidei și la acumularea de lichid subretinian. Etiologiile principale includ:
- Afecțiuni inflamatorii: Uveitele posterioare, scleritele posterioare și coroiditele pot duce la apariția edemului și inflamației în coroida posterioară, crescând riscul de acumulare de lichid subretinian.
- Tumori oculare: Melanomul coroidei și alte tumori intraoculare pot cauza perturbări la nivelul coroidei, ducând la extravazarea lichidului în spațiul subretinian.
- Boli vasculare: Hipertensiunea arterială malignă, sindromul HELLP (Hemoliză, enzime hepatice crescute și trombocitopenie) și preeclampsia sunt afecțiuni vasculare sistemice care pot afecta coroida și retina, cauzând acumularea de lichid.
- Afecțiuni autoimune și sistemice: Vasculitele sistemice, cum ar fi lupusul eritematos sistemic și granulomatoza Wegener, pot afecta coroida și vasele retiniene, predispunând la DRE.
- Corioretinita seroasă centrală: Această afecțiune determină acumularea de lichid subretinian, de obicei într-o porțiune limitată a retinei, fiind un factor de risc pentru dezvoltarea DRE.
Fiziopatologie
În cazul dezlipirii de retină exudative, bariera hemato-retiniană este compromisă, ceea ce permite extravazarea lichidului din coroida anterioară către spațiul subretinian. Coroida este o structură foarte vascularizată, iar creșterea permeabilității vasculare, fie din cauza inflamației, fie din cauza afectării structurale a vaselor, conduce la infiltrarea lichidului în spațiul dintre retina neurosenzorială și epiteliul pigmentar retinian. Acumularea continuă de lichid determină separarea treptată a retinei de epiteliul pigmentar, creând o dezlipire.
Simptomatologie
Simptomele pot varia, dar includ de obicei:
- Scăderea acuității vizuale: Pacienții pot observa o diminuare a clarității vederii, uneori bruscă, în funcție de rapiditatea acumulării lichidului subretinian.
- Metamorfoză: Obiectele și liniile drepte pot apărea distorsionate, lucru evident mai ales atunci când zona centrală a retinei este afectată.
- Scotoame: În unele cazuri, pacienții pot percepe pete întunecate în câmpul vizual din cauza zonei retiniene afectate.
- Fără fotopsii: Spre deosebire de alte tipuri de dezlipire de retină, în cazul dezlipirii exudative, pacienții nu experimentează adesea fotopsii (licăriri de lumină) sau flotări (corpi plutitori).
Diagnostic
Pentru confirmarea diagnosticului de dezlipire de retină exudativă, medicul oftalmolog va utiliza o serie de metode de investigație, inclusiv:
- Oftalmoscopia: Permite vizualizarea directă a fundului de ochi și identificarea zonelor unde retina este dezlipită, precum și eventualele acumulări de lichid subretinian.
- Tomografia de coerență optică (OCT): OCT-ul este o metodă de imagistică neinvazivă care oferă imagini stratificate ale retinei, ajutând la identificarea și cuantificarea lichidului subretinian și a modificărilor structurale din retină.
- Angiografia cu fluoresceină: Această tehnică evidențiază fluxul de sânge din vasele retiniene și coroidă, ajutând la identificarea zonelor de extravazare a lichidului și a altor anomalii vasculare.
- Scanarea cu ultrasunete B: Utilizată mai ales atunci când mediile oculare sunt opace (ex: cataractă), scanarea B oferă imagini ale retinei și poate confirma prezența unei dezlipiri exudative.
- Angiografia cu verde de indocianină (ICG): Utilizată pentru vizualizarea vaselor coroidiene și poate ajuta la identificarea afecțiunilor coroidei, cum ar fi tumori sau alte procese inflamatorii.
Tratament
Tratamentul pentru dezlipirea de retină exudativă depinde de cauza subiacentă și severitatea afectării vizuale. Opțiunile de tratament includ:
- Tratamentul afecțiunii de bază: În cazurile în care DRE este secundară unei afecțiuni inflamatorii sau autoimune, se administrează corticosteroizi sistemici sau agenți imunosupresori pentru a controla inflamația. În cazurile de hipertensiune arterială malignă sau sindrom HELLP, tratarea afecțiunii de bază poate reduce acumularea de lichid subretinian.
- Fotocoagularea cu laser: În unele cazuri, fotocoagularea cu laser poate fi utilizată pentru a sigila vasele care cauzează scurgeri de lichid, prevenind acumularea ulterioară de fluid în spațiul subretinian.
- Injectarea de agenți anti-VEGF: Injecțiile intravitreale cu agenți anti-VEGF, cum ar fi Bevacizumab sau Ranibizumab, pot fi eficiente în reducerea permeabilității vasculare și a acumulării de lichid în cazul unor afecțiuni vasculare și al corioretinopatiei seroase centrale.
- Vitrectomia: Deși mai rar necesară în DRE, vitrectomia poate fi efectuată în cazurile complexe în care se observă proliferare vitroasă severă sau în care alte tratamente nu au fost eficiente.
Prognostic
Prognosticul în cazurile de dezlipire de retină exudativă variază în funcție de etiologie și promptitudinea tratamentului. În multe cazuri, dacă afecțiunea de bază este tratată eficient, vederea poate fi parțial sau complet recuperată. Cu toate acestea, dacă retina este afectată pe termen lung sau dacă se acumulează o cantitate semnificativă de lichid subretinian, poate apărea o pierdere ireversibilă a vederii. Prognosticul este de obicei mai favorabil în cazurile de inflamație controlabilă decât în cele cu tumori intraoculare sau boli sistemice grave.
Concluzii
Dezlipirea de retină exudativă este o afecțiune oftalmologică complexă, cauzată de o gamă largă de boli și condiții care afectează permeabilitatea vasculară a coroidei. Diagnosticarea și tratamentul prompt al afecțiunii de bază sunt esențiale pentru prevenirea pierderii ireversibile a vederii. Prin utilizarea tehnologiilor avansate de imagistică, cum sunt OCT și angiografia, medicii oftalmologi pot evalua corect această afecțiune și pot adapta tratamentul în funcție de nevoile specifice ale fiecărui pacient.
« Înapoi la Dictionar
