ianuarie 21, 2025

Degenerescența maculară

« Back to Glossary Index

Degenerescența maculară este o patologie oculară care afectează macula, partea centrală a retinei, responsabilă pentru vederea detaliată necesară pentru activități precum cititul, șofatul și recunoașterea fețelor. Aceasta este o cauză principală a pierderii vederii centrale la persoanele de peste 50 de ani.

Etimologie
Etimologic, termenul provine din cuvintele latine „degenerare” ( indicând pierderea sau declinul, iar generare însemnând „a crea” sau „a produce”) și „macula” (însemnând „pată” sau „zonă”). Așadar, combinația reflectă degradarea funcției unei regiuni specifice a ochiului.

Degenerescența maculară este frecvent asociată cu vârsta și este cunoscută în mod obișnuit sub denumirea de degenerescență maculară legată de vârstă (DMLV). Cu toate acestea, în literatura de specialitate, termenul poate desemna și alte forme, precum degenerescența maculară juvenilă.

Prin natura sa etimologică, cuvântul subliniază caracterul de deteriorare continuă și ireversibilă al afecțiunii, ceea ce explică de ce este considerată o cauză principală de pierdere a vederii centrale la persoanele în vârstă.

Tipuri

  1. Degenerescența maculară uscată (atrofică): Forma mai comună, caracterizată prin subțierea stratului macular și acumularea de depozite numite drusene.
  2. Degenerescența maculară umedă (neovasculară): Forma mai severă, caracterizată prin creșterea anormală a vaselor de sânge sub maculă, care pot cauza scurgeri de lichid sau sânge.
plansa comparativa Degenerescența-maculară comparata cu ochi normal

Simptome

  • Vedere centrală neclară sau distorsionată.
  • Dificultate în recunoașterea fețelor.
  • Pete oarbe în centrul câmpului vizual.
  • Necesitatea unei iluminări mai puternice pentru citit sau alte activități.

Cauze și factori de risc

  • Vârsta: Riscul crește semnificativ după 50 de ani.
  • Genetica: Istoricul familial poate crește probabilitatea apariției afecțiunii.
  • Fumatul: Este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili.
  • Dieta săracă: Lipsa de antioxidanți, luteină și zeaxantină poate contribui la deteriorarea maculei.
  • Obezitatea și hipertensiunea arterială: Pot crește riscul progresiei bolii.

Diagnostic

  • Examen oftalmologic complet: Oftalmologul poate detecta semnele degenerescenței maculare în timpul unui control de rutină.
  • Fotografii ale retinei: Pentru a identifica drusenul sau alte modificări ale maculei.
  • Testul Amsler: Un test simplu care ajută la detectarea distorsiunilor vizuale.
  • Tomografia prin coerență optica (OCT): Permite vizualizarea detaliată a straturilor maculei.

Tratament

  1. Pentru degenerescența uscată:
  2. Suplimente alimentare cu vitaminele C, E, zinc, luteină și zeaxantină (formulă AREDS).
  3. Schimbări în dietă pentru a include alimente bogate în antioxidanți.
  4. Monitorizarea regulată a vederii.
  5. Pentru degenerescența umedă:
  6. Injecții intravitreene cu agenți anti-VEGF pentru a opri creșterea vaselor de sânge anormale.
  7. Terapie fotodinamică: Tratament cu laser.
  8. Chirurgie laser pentru a sigila vasele de sânge anormale (mai rar utilizată).

Prevenție

  • Evitarea fumatului.
  • Adoptarea unei diete bogate în legume cu frunze verzi, pește și alimente bogate în omega-3.
  • Protecția ochilor de razele UV cu ochelari de soare de calitate.
  • Controlul hipertensiunii arteriale și menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
  • Examinări oftalmologice regulate, mai ales pentru cei cu factori de risc.

Prognostic
Deși degenerescența maculară poate duce la pierderea semnificativă a vederii centrale, aceasta nu cauzează orbire totală, deoarece vederea periferică rămâne intactă. Tratamentul și prevenția pot încetini progresia bolii și pot menține o calitate bună a vieții.

« Înapoi la Dictionar