Cromatopsia

Cromatopsia este o afecțiune a vederii în care pacientul percepe o tentă colorată uniformă asupra imaginii vizuale, ca un fel de „filtru” care acoperă câmpul vizual. Aceasta poate afecta întreaga vedere sau doar o parte din aceasta. Cromatopsia poate apărea sub mai multe forme, în funcție de culoarea percepută în mod anormal:

• Xantopsie: percepție gălbuie a câmpului vizual.
• Cianopsie: percepție albăstruie.
• Eritropsie: percepție roșiatică.
• Cloropsie: percepție verzuie.

Xantopsia și cianopsia sunt forme comune, frecvent asociate cu anumite medicamente și diverse tulburări. Eritropsia apare și ea relativ frecvent, fiind cel mai des legată de hemoragiile retiniene. Cloropsia și iantinopsia sunt forme rare.

Aceste forme sunt, în general, temporare și pot apărea ca efecte secundare ale unor medicamente, în urma unei expuneri prelungite la lumină intensă sau după anumite intervenții chirurgicale oftalmologice.

Etimologie

Termenul „cromatopsie” provine din cuvintele grecești „chroma” (χρῶμα), care înseamnă „culoare” și „opsis” (ὄψις), care înseamnă „vedere”. Cromatopsia este, astfel, definită ca o percepție colorată a vederii, în care culorile normale sunt distorsionate sau amplificate în mod anormal. Aceasta nu trebuie confundată cu daltonismul, care se referă la incapacitatea de a distinge anumite culori; cromatopsia este o alterare temporară sau permanentă a percepției culorilor cauzată de diverși factori.

Clasificare

Cromatopsiile pot apărea fie prin afectarea fotoreceptorilor sau a celulelor ganglionare din retină, fie ca urmare a unor afecțiuni cerebrale. Aceste leziuni pot fi temporare sau permanente, în funcție de cauza subiacentă. În funcție de localizarea afectării, cromatopsiile pot fi clasificate în trei tipuri:

1. Cromatopsii centrale (cerebrale)

Cromatopsiile centrale sunt considerate a fi cauzate de tulburări neurologice, precum afecțiuni cerebrovasculare, psihiatrice, neoplazice sau toxice și includ cromatopsiile induse de medicamente, o cauză frecventă. Cromatopsiile centrale pot apărea și în afecțiuni halucinatorii, precum fenomenul Charles-Bonnet sau sindromul Alice în Țara Minunilor, unde cortexul vizual „compensează” prin producerea unei percepții colorate în zonele cu lipsă de senzori.

2. Cromatopsii optice

Cromatopsiile optice sunt legate de opacități corneene, intervenții precum extracția cataractei, angiografia cu fluoresceină sau icterul. Expunerea prelungită la lumina UV intensă poate provoca eritropsie (vedere roșie).

3. Cromatopsii retiniene

Cromatopsiile retiniene apar frecvent din cauza edemului macular sau a hemoragiilor retiniene, care pot genera toxicitate asupra fotoreceptorilor. Conurile S, responsabile pentru percepția nuanțelor de albastru/violet, sunt deosebit de vulnerabile la deteriorarea oxidativă produsă de fierul din hem, ceea ce poate duce la eritropsie. Un studiu restrâns indică faptul că patologia retiniană este prezentă la peste 50% dintre pacienții cu cromatopsie.

Etiologie

Cromatopsia poate avea mai multe cauze, incluzând:

1. Medicamente și toxine:
   • Digitalicele: Un grup de medicamente folosit în tratarea insuficienței cardiace și a aritmiilor poate duce la xantopsie (vedere gălbuie). Aceasta se produce datorită acumulării substanțelor în retină, afectând modul în care culorile sunt percepute.
   • Fenotiazinele: Unele medicamente antipsihotice, cum ar fi fenotiazinele, pot provoca cromatopsie, în special xantopsie și eritropsie. Aceste medicamente se pot acumula în retină, alterând răspunsul la lumină și afectând percepția culorilor.
   • Sildenafil: Folosit în tratarea disfuncției erectile, acest medicament poate duce temporar la cianopsie (percepția unui ton albastru al vederii), datorită efectului său asupra enzimelor implicate în percepția vizuală.
   • Toxine: Substanțele toxice ingerate accidental, cum ar fi monoxidul de carbon, și expunerea la metale grele sau pesticide pot afecta retina și nervul optic, producând cromatopsie.
2. Afecțiuni metabolice și hormonale:
   • Diabetul: Cromatopsia poate apărea în contextul neuropatiei diabetice. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta vasele de sânge mici din retină, modificând percepția culorilor, de obicei sub forma xantopsiei.
   • Boli hepatice: Tulburările hepatice pot afecta concentrațiile anumitor substanțe din sânge, ceea ce poate duce la o percepție anormală a culorilor, în special xantopsia. Bilirubina, de exemplu, în concentrații ridicate, poate provoca o tentă gălbuie în câmpul vizual.
   • Hipertiroidism: Uneori, excesul de hormoni tiroidieni poate produce simptome de cromatopsie, cel mai frecvent în formă de eritropsie sau cloropsie, dar mecanismul exact nu este pe deplin înțeles.
3. Afecțiuni oftalmologice:
   • Cataracta: După operația de cataractă, unii pacienți pot experimenta temporar cianopsie, dat fiind că ochiul se obișnuiește să primească lumină fără distorsiunile cauzate de cristalinul opac.
   • Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV): Această boală afectează macula, o parte esențială a retinei, putând modifica modul în care culorile sunt percepute și determinând o cromatopsie sub formă de xantopsie sau alte aberații coloristice.
   • Retinopatia diabetică: Aceasta poate cauza apariția unei tentații colorate în vederea pacienților, mai ales în formele avansate ale bolii. Retinopatia afectează vasele retiniene, alterând percepția vizuală.
4. Factori de mediu:
   • Expunerea prelungită la lumină intensă: Expunerea la lumina intensă, în special în condiții de lumină ultravioletă (UV), poate provoca temporar o percepție albastră sau roșie a câmpului vizual. Acest fenomen este întâlnit uneori la alpiniști, piloți și lucrători în medii cu lumină puternică.
   • Privirea intensă către surse de lumină albă sau ultravioletă: De exemplu, atunci când cineva privește pentru scurt timp o sursă intensă de lumină, retina poate fi suprasaturată, iar efectul poate fi o tentă colorată temporară. Acest fenomen este de obicei reversibil după câteva ore de odihnă a ochilor.
5. Intervenții chirurgicale: Cromatopsia este un efect secundar relativ comun după chirurgia cataractei. În cazul în care cristalinul natural, care are o ușoară nuanță galbenă, este înlocuit cu o lentilă intraoculară transparentă, pacientul poate experimenta cianopsie. Creierul și ochiul au nevoie de timp pentru a se adapta la modificările în transmiterea luminii și percepția culorilor.

Diagnostic

Diagnosticul cromatopsiei se face printr-o evaluare amănunțită a istoricului medical, care include informații despre medicația utilizată, expunerea la toxine și posibilele afecțiuni sistemice. Medicul oftalmolog va efectua, de asemenea, o serie de teste vizuale, inclusiv teste pentru percepția culorilor (de exemplu, testul Ishihara) și examinarea fundului de ochi.

Tratament

Cromatopsia este, în majoritatea cazurilor, o afecțiune temporară care se poate remite odată cu îndepărtarea cauzei subiacente. Dacă este cauzată de un medicament, oprirea sau ajustarea acestuia poate duce la ameliorarea simptomelor. În cazurile secundare unor afecțiuni metabolice, gestionarea eficientă a bolii poate reduce simptomele de cromatopsie. De asemenea, protecția adecvată împotriva expunerii la lumină intensă poate ajuta la prevenirea episoadelor recurente.

Prognostic

În general, prognosticul este bun pentru cromatopsie, mai ales când cauza este identificată și eliminată. Totuși, dacă afecțiunea este asociată cu boli degenerative ale retinei sau neuropatii, aceasta poate fi mai dificil de tratat.