Corpii Hassall-Henle, cunoscuți și sub denumirea de noduli Hassall-Henle sau excrescențe epiteliale ale membranei Descemet, sunt structuri globulare, mici și proeminente, situate la nivelul membranei Descemet, stratul de bază al endoteliului corneean. Ei apar de obicei la periferia corneei, unde formarea lor este mai frecventă în comparație cu zona centrală. Acești corpi reprezintă un tip de modificare degenerativă benignă asociată îmbătrânirii, fiind mai frecvent întâlniți la persoane în vârstă. Deși inițial considerați un semn patologic, în prezent, prezența corpilor Hassall-Henle este văzută ca o manifestare fiziologică relativ comună, fără o relevanță clinică majoră, exceptând cazurile de acumulare excesivă care ar putea influența transparența corneei.
Etimologie și Istoric
Numele acestor structuri este derivat de la doi anatomofiziologi importanți: Arthur Hill Hassall (1817–1894) și Friedrich Gustav Henle (1809–1885), ambii contribuind semnificativ la domeniul histologiei și anatomiei. Hassall a fost cunoscut pentru descoperirea corpusculilor Hassall, localizați în timus, iar Henle pentru contribuțiile sale la studiul microstructurilor renale și epiteliale, cunoscute azi drept „ansamblul Henle”. Deși fiecare a studiat structuri distincte în corpul uman, termenul „corpi Hassall-Henle” onorează metoda lor de observare detaliată a țesuturilor.
Morfologie și Structură
Corpii Hassall-Henle sunt compuși din excrescențe ale membranei Descemet, fiind caracterizați printr-o acumulare de colagen și alte proteine în exces. Aceste structuri sferice sau elipsoidale sunt formate dintr-o membrană Descemet îngroșată și modificate degenerativ, împreună cu celulele endoteliale corneene care le înconjoară. Datorită acumulării de materiale proteinice, acești corpi devin opaci, fiind mai puțin translucizi în comparație cu structurile normale ale corneei. La microscop, aceștia apar ca structuri rotunjite, proeminente, uneori conturând marginea periferică a corneei.
Etiologie și Patogeneză
Formarea corpilor Hassall-Henle este strâns legată de procesul de îmbătrânire. Pe măsură ce corneea suferă modificări degenerative, se acumulează materiale proteice și fibre de colagen în exces la nivelul membranei Descemet, ducând la formarea acestor structuri globulare. La tineri, prezența corpilor Hassall-Henle este rară și poate sugera condiții patologice ale endoteliului cornean sau expunerea la factori de risc cum ar fi inflamațiile oculare cronice, traumatismele, radiațiile sau bolile metabolice sistemice.
Diferențierea de Alte Patologii
Este important să se facă distincția între corpii Hassall-Henle și corneea guttata, care prezintă modificări endoteliale cu caracter patologic și sunt întâlnite în special în distrofia Fuchs. Excrescențe caracteristice corneei guttata sunt localizate mai mult în zona centrală a corneei și sunt asociate cu scăderea transparenței corneei și pierderea funcționalității celulelor endoteliale. Spre deosebire de acestea, corpii Hassall-Henle apar în principal în zona periferică și sunt, în general, asimptomatici.
Funcție și Impact Clinic
Corpii Hassall-Henle nu au o funcție biologică specifică, ci mai degrabă sunt rezultatul unui proces degenerativ normal asociat cu vârsta. Ei nu afectează, în general, vederea sau transparența corneei, mai ales atunci când sunt localizați periferic și apar în număr redus. În cazurile rare în care aceștia se acumulează în număr mare și se extind spre zona centrală a corneei, pot cauza ușoare tulburări de vedere prin afectarea clarității optice a corneei.
Metode de Diagnostic
Diagnosticul corpilor Hassall-Henle se realizează prin examinarea biomicroscopică cu ajutorul lămpii cu fantă, unde aceștia pot fi observați ca excrescențe rotunjite, cu o textură diferită față de restul membranei Descemet. În unele cazuri, o topografie corneană poate evidenția ușoare modificări ale suprafeței corneene. Diagnosticul diferențial este esențial pentru a exclude prezența guttatelor și a altor patologii endoteliale care ar putea afecta funcția corneei.
Tratament și Management
Deoarece corpii Hassall-Henle sunt considerați o caracteristică benignă a îmbătrânirii, aceștia nu necesită tratament specific în majoritatea cazurilor. În situațiile în care aceștia devin simptomatici sau afectează vederea, poate fi necesar un tratament simptomatic. Utilizarea lacrimilor artificiale și a altor lubrifianți oculari poate contribui la menținerea confortului ocular. În cazurile extrem de rare în care aceștia interferează semnificativ cu vederea, poate fi necesară o evaluare suplimentară pentru a exclude alte afecțiuni ale corneei.
Concluzie
Corpii Hassall-Henle reprezintă o modificare structurală benignă a corneei, apărută în special odată cu înaintarea în vârstă. Aceștia sunt localizați la nivelul membranei Descemet și sunt formați prin acumularea de materiale proteice. Fiind un rezultat normal al procesului de îmbătrânire, acești corpi nu necesită tratament sau intervenție specifică, având un impact minim asupra vederii și sănătății oculare. În ansamblu, cunoașterea și diferențierea lor de alte leziuni corneene, cum ar fi guttatele, este esențială în cadrul evaluării oftalmologice pentru asigurarea unui diagnostic corect.
« Înapoi la Dictionar
