octombrie 28, 2024

Corneea guttata

« Înapoi la Dictionar

Corneea guttata este o afecțiune oculară degenerativă caracterizată prin apariția unor excrescențe neregulate la nivelul endoteliului corneean, cunoscute sub numele de „guttate” (de la latinul gutta, care înseamnă picătură). Aceste guttate sunt proeminențe ale membranei Descemet, stratul intern al corneei, cauzate de disfuncția celulelor endoteliale. Această afecțiune este strâns legată de distrofia endotelială Fuchs și poate duce la tulburări vizuale semnificative în stadiile avansate.

Etimologie

Termenul „corneea guttata” provine din latină și se referă la o afecțiune oculară specifică, caracterizată prin formarea unor depozite sau excrescențe pe cornee. Iată etimologia componentelor termenului:

  1. Corneea: Provine din cuvântul latin cornea, care se referă la corneea ochiului, adică stratul transparent care acoperă partea frontală a globului ocular. Cuvântul are la bază cornu, care înseamnă „corn” sau „punct ascuțit”, reflectând forma sa.
  2. Guttata: Provine din termenul latin gutta, care înseamnă „picătură”. „Guttata” se referă la apariția unor mici formațiuni asemănătoare picăturilor pe cornee. În context medical, termenul este folosit pentru a descrie aspectul specific al acestor excrescențe.

Așadar, „corneea guttata” se referă la o cornee cu excrescențe sau depozite de tip picătură, caracteristice pentru această afecțiune. Această condiție poate afecta vederea și este adesea asociată cu degenerescența corneei.

Anatomie și fiziologie a corneei

Pentru a înțelege corneea guttata, este important să cunoaștem structura corneei. Corneea este stratul transparent din partea anterioară a ochiului, responsabil de aproximativ două treimi din puterea de refracție a ochiului. Este alcătuită din cinci straturi principale:

  1. Epiteliu
  2. Membrana Bowman
  3. Stroma
  4. Membrana Descemet
  5. Endoteliu

Endoteliul joacă un rol crucial în menținerea clarității corneei, deoarece reglează fluxul de lichid în și din stroma corneeană. În cazul corneei guttata, celulele endoteliale nu mai funcționează corespunzător, determinând acumularea de lichid în stroma corneei, ceea ce poate duce la edem și opacifierea corneei.

Etiologie și factori de risc

Etiologia corneei guttata este în strânsă legătură cu distrofia endotelială Fuchs, o boală genetică a corneei care afectează celulele endoteliale. În mod specific, aceasta este rezultatul degenerării progresive a endoteliului corneean. Celulele endoteliale sunt responsabile de pomparea excesului de lichid din cornee, iar pierderea acestor celule determină acumularea de lichid și umflarea corneei. În plus, pe măsură ce aceste celule endoteliale se degradează, apar guttate la nivelul membranei Descemet.

Factorii de risc asociați cu corneea guttata includ:

  • Vârsta: Afecțiunea este mai frecventă la persoanele în vârstă, fiind mai rară la cei sub 40 de ani.
  • Sexul: Femeile par a fi mai afectate decât bărbații.
  • Istoricul familial: Există o componentă genetică, ceea ce înseamnă că persoanele cu istoric familial de distrofie Fuchs au un risc mai mare de a dezvolta cornee guttata.
  • Chirurgia oculară anterioară: Intervențiile chirurgicale intraoculare, cum ar fi operația de cataractă, pot accelera pierderea celulelor endoteliale la persoanele cu cornee guttata.

Fiziopatologie

Corneea guttata este asociată cu o afectare progresivă a celulelor endoteliale din cornee, celulele responsabile de menținerea echilibrului lichidului în cornee. În condiții normale, endoteliul corneean funcționează printr-un mecanism de pompă, prevenind acumularea de lichid în stroma corneeană. În corneea guttata, acest proces este afectat. Celulele endoteliale se descompun, iar funcția lor este compromisă, ceea ce permite acumularea de fluid în cornee.

Aceste guttate apar ca mici excrescențe sub formă de „picături” pe suprafața endoteliului, observabile în timpul examenului oftalmologic cu lampa cu fantă. Aceste guttate determină o îngroșare neregulată a membranei Descemet, iar în timp, pot contribui la edemul corneean și pierderea transparenței corneei, ducând la afectarea vederii.

Simptomatologie

În fazele inițiale, corneea guttata poate fi asimptomatică și poate fi depistată doar în cadrul unui examen oftalmologic de rutină. Pe măsură ce afecțiunea progresează și celulele endoteliale devin din ce în ce mai disfuncționale, simptomele pot deveni evidente și includ:

  • Vedere încețoșată: Acest simptom apare în principal dimineața și se poate îmbunătăți pe parcursul zilei, pe măsură ce lichidul din cornee se evaporă în timpul deschiderii ochilor.
  • Sensibilitate la lumină (fotofobie): Pacienții pot deveni mai sensibili la lumină puternică din cauza opacifierii corneei.
  • Halouri în jurul luminilor: În special noaptea, pacienții pot observa halouri în jurul surselor de lumină.
  • Ochi uscat sau iritat: Ochiul afectat poate prezenta senzații de uscăciune sau disconfort.

Diagnostic

Diagnosticul corneei guttata se face de obicei printr-un examen oftalmologic complet, care include:

  • Examenul cu lampă cu fantă: Aceasta permite oftalmologului să observe guttatele sub formă de excrescențe mici pe suprafața endoteliului corneean.
  • Pahimetrie corneeană: Această tehnică măsoară grosimea corneei și poate detecta edemul corneean asociat cu disfuncția endotelială.
  • Microscopia speculară: Aceasta este o tehnică care permite examinarea detaliată a celulelor endoteliale, inclusiv numărarea celulelor și evaluarea morfologiei lor.

Clasificare și stadializare

Corneea guttata poate fi clasificată în funcție de severitatea și extensia guttatelor:

  1. Cornee guttata incipientă: Prezența câtorva guttate la nivelul endoteliului, de obicei fără simptome clinice.
  2. Cornee guttata moderată: Guttatele sunt mai numeroase, iar pacienții pot începe să prezinte simptome minore, cum ar fi vedere încețoșată matinală.
  3. Cornee guttata avansată: Guttatele sunt extinse, iar edemul corneean este prezent, ceea ce duce la tulburări vizuale semnificative și fotofobie.

Tratament

Tratamentul pentru corneea guttata depinde de severitatea afecțiunii:

  • În stadiile incipiente: Pacienții pot să nu necesite tratament specific, dar monitorizarea regulată este importantă. Lacrimile artificiale pot fi utilizate pentru a îmbunătăți confortul ocular.
  • În stadiile avansate: Pe măsură ce edemul corneean devine mai pronunțat, picăturile saline hipertonice pot fi prescrise pentru a reduce acumularea de lichid în cornee și pentru a îmbunătăți vederea.
  • Transplantul de cornee: În cazurile severe de pierdere a vederii, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Transplantul endotelial de cornee, cum ar fi DSAEK (keratoplastie lamelară anterioară profundă descemetică), poate fi eficient în restabilirea funcției corneene.

Prognostic

Prognosticul pentru corneea guttata depinde de stadiul la care este diagnosticată și de evoluția distrofiei Fuchs asociate. În general, pacienții cu forme ușoare pot trăi fără simptome semnificative pentru mulți ani, în timp ce persoanele cu forme avansate pot avea nevoie de tratamente mai agresive, inclusiv intervenții chirurgicale.

Concluzie

Corneea guttata este o afecțiune degenerativă a endoteliului corneean, legată în mod frecvent de distrofia endotelială Fuchs. Deși poate rămâne asimptomatică în stadiile incipiente, progresia acesteia poate afecta semnificativ vederea. Un diagnostic precoce și o monitorizare atentă sunt esențiale pentru gestionarea acestei afecțiuni și pentru prevenirea complicațiilor.

« Înapoi la Dictionar