Atunci când vederea este afectată brusc, pacienții sunt adesea șocați și nedumeriți în legătură cu ce le-a cauzat defectul acut de vedere. E normal să fie așa, din moment ce vederea este simțul pe care ne bazăm poate cel mai mult în viața de zi cu zi. Atunci când ne confruntăm cu o astfel de situație, pașii trebuie să fie clari în mintea noastră: programăm imediat o consultație la un medic specialist, el fiind singurul care ne poate oferi un diagnostic clar în urma unei investigații medicale, și nu administrăm tratament după ureche. Hemoragia în vitros este una din afecțiunile care pot duce la alterarea bruscă a vederii. Mai jos prezentăm cauzele, simptomele și tratamentul în acest caz.

Ce este hemoragia în vitros?

În primul rând trebuie să înțelegem ce este corpul vitros și ce rol are. Corpul vitros se situează în centrul globului ocular, între cristalin și retină, și apare sub formă de „gel”. Un vitros sănătos este complet transparent permițând luminii să ajungă la retină fără probleme, obținându-se astfel o vedere clară.

Hemoragia în vitros reprezintă pătrunderea sângelui în acest „gel”, de obicei din cauza unui blocaj sau a unei deteriorări la nivelul vaselor de sânge de pe retină.

Depistarea hemoragiei în vitros este relativ ușoară, atunci când este făcută de un specialist, de cele mai multe ori e nevoie de investigații amănunțite care să determine cauza hemoragiei.

Cauzele hemoragiei în vitros

Există trei mari categorii de cauze ale hemoragiei în vitros:

  1. Dezvoltarea unor vase sanguine anormale

Unele afecțiuni oculare pot cauza dezvoltarea de vase sanguine anormale, care sângerează în corpul vitros. Acesta este cazul în stagiile avansate ale retinopatiei diabetice, ocluzia anumitor vene retiniene, sau a formării de neo-vase în unele cazuri de degenerescență maculară. În acest caz, vasele de sânge nou-formate și delicate, vor crea o hemoragie în vitros.

  1. Ruptura unor vase sanguine normale

Vasele de sânge retiniene care sunt deteriorate din cauza unui traumatism sau a unei leziuni, pot cauza o hemoragie intravitreană. Și alte probleme oculare pot deteriora vasele sanguine retiniene, cum ar fi ruptura de retină. O altă cauză este ocluzia unei vene retiniene. În acest caz, venele care hrănesc retina sunt blocate, ceea ce duce la hemoragie în „gelul” vitros.

O cauză rară a hemoragiei intravitreană este sindromul Terson, care provoacă sângerări cunoscute sub denumirea de sângerări subarahnoidale. Hipertensiunea sau boala Eales sunt alte cauze cunoscute.

  1. Sângerarea dintr-o sursă adiacentă

Ocazional, sânge din altă sursă poate provoca hemoragie în vitros. Deși este foarte rar, o hemoragie în altă parte a ochiului, sau chiar o tumoră, poate cauza scurgerea sângelui în corpul vitros.

Factori de risc

Factorii de risc sunt în strânsă legătură cu cauzele hemoragiei în vitros. Persoanele care suferă de retinopatie diabetică au un risc ridicat. Persoane mai tinere de 40 de ani care prezintă hemoragie în vitros, au adesea un istoric de trauma oculară recentă, în timp ce persoanele mai în vârstă care nu suferă de diabet, au suferit cel mai probabil o dezlipire de retină.

Pacienții care iau anticoagulante trebuie să știe că un astfel de tratament cauzează hemoragia intravitreană, dar poate intensifica sângerarea atunci când ea apare. Persoanele care suferă de leucemie sau trombocitopenie ar putea avea un risc mărit, dar aceste cazuri sunt foarte rare.

Simptome

Simptomele hemoragiei în vitros sunt variate, dar de obicei, acestea includ puncte negre plutitoare în câmpul vizual și/sau pierderea vederii clare. Niciunul din aceste simptome nu este însoțit de durere.

În stadii incipiente sau ușoare, hemoragia poate fi descrisă prin prezența în câmpul vizual a unor mici puncte negre plutitoare, senzația de pânză de păianjen peste vedere, viziune încețoșată, umbre sau pete roșiatice care apar și dispar.

O hemoragie mai serioasă limitează acuitatea vizuală și câmpul vizual, ajungând să cauzeze scotoame (pierderea vederii într-o anumită zonă a ochiului). Pacienții afirmă adesea că vederea este mai dificilă dimineață, deoarece sângele s-a așezat pe spatele ochiului, acoperind macula.

Diagnosticare

Există mai multe metode de diagnosticare pe care medicul specialist le-ar putea aborda. Acestea se aleg ținând cont de cauza hemoragiei, dacă aceasta este cunoscută sau nu, și în funcție de alte patologii oftalmice de care pacientul ar putea suferi. De aceea, primul pas al diagnosticării îl reprezintă stabilirea istoricului medical al pacientului.

Metodele de examinare cele mai abordate sunt:

  • Examen oftalmoscopic cu rolul de a descoperii celule roșii în partea anterioară a vitrosului. Se notează prezența roșeții la nivelul irisului, precum și existența presiunii intraoculare.
  • Sonografia – se optează pentru această metodă atunci când pacientul suferă de cataractă.
  • Investigarea retinei cu scopul de a depista o eventuală ruptură sau dezlipire.
  • Ecografie – practicată atunci când cauza hemoragiei nu este clară, și atunci când există suspiciunea prezenței unor vase sanguine anormale.

Tratament

Tratamentul pentru hemoragia în vitros depinde de cauza și de severitatea sângerării.

Scopul principal al tratamentului este acela de a stopa hemoragia, și de a trata apoi cauza. Medicul poate sugera o poziție de repaus verticală a pacientului, cu scopul de a preveni disiparea sângelui în vitros.

În cazul hemoragiilor ușoare, este recomandată așteptarea resorbției spontane a sângerării, ceea ce poate avea loc pe parcursul a 2 – 3 luni, în funcție de gradul de lichefiere al vitroasei.

În cazul în care pacientul prezintă complicații, cum ar fi o dezlipire de retină, sau atunci când resorbția sângerării nu are loc, se va efectua o intervenție chirurgicală cunoscută sub denumirea de vitrectomie. Aceasta are rolul de a elimina hemoragia și de a trata orice altă afecțiune legată de retină sau vitros. Dacă hemoragia este severă, intervenția chirurgicală este recomandată imediat.

Medicul va ține cont dacă sângerarea poate fi cauzată sau încurajată de alte afecțiuni oculare precum retinopatia diabetică sau tromboză. În cazul acestor pacienți, ar putea fi necesară aplicarea unui tratament cu Laser Argon pe retină.